Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi – palatul necunoscut al lui Constantin Brâncoveanu

Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, situat la 16 km de Titu şi la 38 km de Bucureşti, a fost inaugurat pe 29 noiembrie 2015, după patru ani de lucrări de renovare.

Localitatea Potlogi din judeţul Dâmboviţa este una relativ veche, numele acesteia trăgându-se de la cuvântul vechi „potlog”, ce desemna o bucată de piele naturală, folosită de cizmari la căptuşirea încălţărilor. Aşezarea este atestată documentar încă din data de 6 februarie 1580, în cadrul secolelor XVII-XVIII aceasta având o situaţie privilegiată.

Construcţia veche de peste trei secole de la Potlogi a fost renovată, iar o parte dintre clădirile din curte au fost reconstruite, astfel că arată precum în vremea lui Constantin Brâncoveanu, ctitorul său.

Palatul nu numai că a fost reabilitat, ci şi mobilat cu obiecte autentice din patrimoniul Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească, dar şi cu mobilier nou, precum baldachinul din iatacul domnitorului.

Sursa foto www.muzee-dambovitene.ro

 

La sfârşitul secolului al XVII-lea, pe locul gospodariei curţii boierului Dima, domnitorul Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu ridică la Potlogi într-un singur an o curte domnească, în centrul căreia se afla palatul. Construcţia, cărei domnitorul îi conferă statutul de curte domnească dinastică, a fost zidită pentru Constantin, fiul cel mare și prezumtivul moștenitor al tronului țării. Boierul Mihai Corbeanu, om de încredere al lui Brâncoveanu şi care avea moşii la Corbii Mari, a fost numit ca ispravnic al lucrărilor de edificare a noii reședințe domnești.

Curtea domnească de la Potlogi a fost ridicată într-un loc strategic, la întretăierea drumurilor dintre Bucureşti şi vechea capitală Târgovişte.

Moşia pe care s-a ridicat palatul fusese a postelnicului Dima şi a jupânesei sale, Dragna, care construiseră aici casa veche, din care se mai păstrează astăzi numai pivniţele în plan pătrat, cu patru calote sprijinite pe arce dublouri, descărcate pe un stâlp central.

Inaugurat la 27 octombrie 1698, palatul a fost dat în folosinţă în 1699. Acesta este anul în care Constantin Brâncoveanu a devenit primul domnitor numit pe viaţă de către turci.

Cu o suprafaţă construită de 3.400 de metri pătraţi şi o curte de 23.000 de metri pătraţi, palatul de la Potlogi a fost  primul construit de Constantin Brâncoveanu din seria celor patru destinate fiilor săi.

În pisania de la intrarea în palat scrie: „Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”. Această inscripție de consacrare este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Pisania este decorată cu un frumos vultur valah şi este scrisă în grafia chirilică locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul secolul al XIX-lea. Aceasta menţionează în iniţialele dispuse la colţuri numele şi titlul ctitorului palatului din Potlogi: „Io, K, B, V.”, adică „Eu, Constantin Brancoveanu, Voievod.” După ce Constantin Brâncoveanu şi fii săi au fost ucisi la Istanbul în 1714, turcii au devastat palatul, căutând aurul şi comorile lui “Altân bey” (Prinţul Aurului), aşa cum îl numeau ei pe domnitorul român. Nepotul domnitorului, Manolache Brâncoveanu, devine stăpân peste întreaga moşie şi palat în 1791. După dispariţia moştenitorilor lui Constantin Brâncoveanu, moşia intră în posesia familiei Bibescu. Palatul a fost devastat însă de localnici şi de către cei care au trecut pe aici.

Uimitor, o primă încercare de restaurare au avut-o armatele ruseşti, care în 1848 şi-au stabilit cartierul general la Potlogi şi care au efectuat şi unele reparaţii la palat. La începutul secolului XX, palatul de la Potlogi devenise o ruină, păstrând doar o parte din zidurile înconjurătoare ale incintei.

Comuniştii au început lucrări de renovare a palatului in 1954, dar care au fost însă sistate în 1979.

Lasă un răspuns