Coloanele de bazalt de la Racoş – locul în care te încarci de energie pozitivă

Deşi nu este o destinaţie turistică în sine, monumentul naturii format de coloanele de bazalt de la Racoș este un loc despre care mulţi spun că este unul miraculos şi puternic încărcat de energie pozitivă.

Coloanele, cu o geologie caracterizată prin prezența scurgerilor de lavă, alcătuiesc o arie protejată de interes național situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Racoș. Aceste formaţiuni au o vechime de peste un milion și jumătate de ani, fiind mărturia activităților vulcanice din zonă, din Munții Perșani ai Carpaților Orientali.

Ele se află în partea sud-estică a Transilvaniei (în zona de contact a munților Harghitei și Baraoltului cu Munții Perșani) și cea nord-estică a județului Brașov, în apropierea drumului județean care leagă localitatea Racoș de Augustin.

Sursa foto Libertatea

Rezervația naturală are o suprafață de 1,10 ha şi a fost declarată arie protejată în anul 2000.

Coloanele de bazalt de la Racoș sunt, de fapt, rezultatul unei cariere exploatate în secolul trecut, iar formele acestora de tip poliedru pot atinge înălțimi de până la 12 m.

În anul 106, Racoșul era baza militară a lui Decebal, înainte de a ataca legiunile romane pentru ultima dată.

Printre vestigiile istorice descoperite aici se află un cui, care de circa 2.000 de ani nu rugineşte.

S-a dovedit că acesta fost realizat din alfa fier pur, nivelul impurităţilor fiind infim.

Pe lângă coloanele de bazalt, în interiorul carierei, vei găsi Lacul de Smarald, denumit astfel datorită culorii apei sale. Lacul s-a format în interiorul carierei ca urmare a acumulării precipitațiilor şi topirii zăpezilor și se spune că ar avea o adâncime de 10 metri.

Tot în apropiere se află și vulcanul stins din Cuaternar, într-o zonă cu o vegetație mai săracă, roșiatică. Vulcanul de la Racoș a erupt pentru ultima oară acum 10.000 de ani. Pe vremuri, din aceste locuri se exploata zgura vulcanică.

În ciuda lipsei de apă din zonă, fauna continuă să existe și să reziste mediului neprielnic.

Specialiştii au asemănat locul cu cel din preajma vulcanului Etna, pentru că au fost identificate aceleași tipuri de roci și culori.

În urma cercetărilor geologice, aici s-au descoperit diverse tipuri de zgură, dar şi piatră ponce, bazalturi, lave întărite, cenuşă etc.

Dacă tot ajungi în zonă, ar fi păcat să nu vizitezi Castelul Sukosd Bethlen, o construcţie ridicată din piatră ponce și tuf vulcanic.

Tot în apropiere se află şi Cetatea de la Racoș, parte a sitului arheologic de la Racoșul de Jos. Aici se afla cea mai mare așezare dacică din Țara Bârsei, cetatea fiind al doilea centru politico-administrativ și religios după Sarmizegetusa.

Lasă un răspuns