iasi

Evoluția arhitecturală a Iașiului

Iașiul a fost capitala Moldovei, una dintre cele două capitale alePrincipatelor Unite  și capitala Regatului României între 1916 și 1918.

Atestarea oficială datează din 1408, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Totuși au fost descoperite clădiri care au fost construite mai devreme,  precum Biserica armeană construită în 1395, astfel se consideră că orașul este mai vechi.

În secolul IV, existau 19 așezări sub formă de colibe. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Ulterior, din secolele VII-X orașul a devenit un mic târg cu locuințe dreptunghiulare.

În 1564 au fost emise știri de la Iași referitoare la strămutarea capitalei în acest oraș, de la Suceva, de către Alexandru Lăpușneanu. Pe fonul petrecerii acestor evenimente la Iași, orașul a evoluat social, economic, arhitectural și cultural.  A fost construită  prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. Arhitectura a fost în continuă ascensiune și de-a lungul timpului au fost edificate clădiri care sunt până în prezent simboluri ale orașului.

Cea mai veche ctitorie din oraș este Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”,  ridicată în perioada domniei lui Ștefan cel Mare. Biserica face parte din grupul bisericilor orășenești construite de domnitor, fiind caracterizate de faptul că sunt mai încăpătoare decât cele sătești. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost construită din piatră brută și din piatră de talie la colțuri, având șiruri de cărămidă aparentă care încadrează arcadele oarbe, ocnițele și șiruri de discuri smălțuite de diferite culori sub cornișă. După reconstrucție zidurile edificiului au fost supraînălțate fiind adăugat un al treilea rând de ocnițe, turla a fost ridicată pe două baze și s-au păstrat arcadele care datează din perioada lui Antonie Ruset. Catedrala Mitropolitană este una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România. Stilul arhitectonic este inspirat din formele târzii ale Renașterii italiene. Elementele decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de baroc. A fost construită la inițiativa domnitorului Mihail Sturdza, fiind proiectată de către arhitecții vienezi Gustav Freiwald și Bucher care au adoptat stilul neoclasic, întâlnit și la alte biserici monumentale din țări europene

Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 – 1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenești, pe locul fostului palat domnesc. Actualmente Palatul găzduiește Complexului Muzeal Național „Moldova”. Inițial clădirea a fost construită în stil neoclasic, însă din cauza mai multor incendii a fost refăcută în stilul neogotic, proiectată de către arhitectul  Ion Berindey. Exteriorul edificiului conține o multitudine de detalii ornamentale. Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și împodobite la fronton cu statui de arcași ce stau de strajă, iar pe lateral s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat este printr-un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Palatul Culturii are 298 încăperi cu o suprafață de aproximativ 36.000 m2.

Casa Dosoftei, cunoscută ca și Casa cu arcade găzduiește Muzeul Literaturii Române din Iași. Inițial clădirea a făcut parte din din incinta Bisericii „Sf. Neculai Domnesc”.

Alte clădiri importante din Iași sunt  Casa Pogor,  Mănăstirea Golia, Mănăstirea Cetățuia, Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir” sau Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”.

Arhitectural, Iașiul de azi se prezintă o îmbinare dintre stiluri vechi și noi de proiectare, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se regăsesc printre blocuri noi, mai mult sau mai puțin încadrate estetic în aspectul orașului. În perioada comunistă orașul a avut de suferit din cauza mai multor incendii care au afectat clăriri importante, însă și specificul arhitecturii sovietice a afectat aspectul orașului. Arhitecților moderni le rămâne misiunea dificilă să proiecteze case/clădiri noi, folosind programe performante precum AUTOcad, care să corespundă standardelor de frumusețe și să se încadreze în planul arhitectural al orașului.

About the Author

Dana Rusu

Noutati din Romania....

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: