Evocat de Grigore Băjenaru în celebrul roman al adolescenţei “Cişmigiu et Comp.” şi rai al multor generaţii de îndrăgostiţi, Cişmigiul este una dintre primele grădini publice ale Bucureştiului.
Grădina Cişmigiu a fost amenajată între anii 1847 şi 1854 de către peisagistul Wilhelm Mayer, fost director al Grădinilor Imperiale din Viena, ajutat de arhitectul austriac Friedrich Rebhun, realizator al multor parcuri din România.
Cândva, pe aceste locuri, erau bălţi şi mlaştini, care au fost asanate pentru că reprezentau un focar de infecţie, iar în zonă s-a construit o cişmea.
Numele grădinii vine de la titulatura şefului secţiei apelor, “marele cişmegiu” al oraşului, Dumitru Siulgi-başa, care avea în grija cişmelele Bucureştiului şi a cărui locuinţă se găsea la intrarea în parc, dinspre strada Știrbei Vodă.
Parcul Cişmigiu are o suprafaţă de circa 16 hectare şi cuprinde un mic lac, cunoscutul rond al scriitorilor, locuri de distracţii pentru copii, Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr (în partea de sud-est), Monumentul eroilor francezi (realizat de Ion Jalea în 1920), restaurantul Monte Carlo şi multe altele. Amenajarea sa este în stilul parcurilor englezeşti cu diverse varietăţi de floră, cu o mulţime de statui şi copaci seculari.
Aflat în partea centrală a Bucureştiului, parcul este mărginit de două artere importante – bulevardele Regina Elisabeta şi Schitu Măgureanu – şi are cinci intrări (două din bd. Regina Elisabeta, două din bd. Schitu Măgureanu şi încă una din str. Știrbei Vodă).
Aleile sale largi te invită la promenadă, conducându-te spre obiective interesante sau spre zonele de relaxare dispuse în colţuri izolate şi liniştite.
Atracţiile Grădinii Cişmigiu sunt:
- Grădina de trandafiri, cu numeroase soiuri de roze agăţătoare dispuse pe pergole
- Rondul Roman, opera arhitectului Friedrich Rebhun, o platformă cu diametrul de circa 20 de metri ce se prezintă sub forma unui bulingrin (un stil de amenajare cu gazon şi borduri)
- Izvorul lui Eminescu, aflat în apropiere de intrarea din Știrbei Vodă
- La Cetate, unde se află ruinele Mănăstirii Măgureanu construită de Marele Logofăt Constantin Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei
- Rotonda Scriitorilor, amenajată în anul 1943 în partea dinspre Schitu Măgureanu şi unde sunt expuse busturile scriitorilor români Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Șt. O. Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.
- Foişorul Fanfarei, unde au loc concerte atât ale fanfarelor, cât şi de muzica clasică sau populară
- Colţul Șahiştilor, cu mese special amenajate
- Lacul, utilizat vara pentru plimbări cu barca sau hidrobicicleta, iar iarna este transformat în patinoar
- Colţul Copiilor, amenajat specific pe lângă Lacul Creţulescu, cu mici elemente arhitecturale, podeţe şi balustrade
- Chioşcul aflat la ieşirea dinspre bd. Regina Elisabeta a fost primul chioşc de ziare din Bucureşti
- Grădina Franceză şi multe altele.
Parcul Cişmigiu este înscris pe lista monumentelor istorice din Bucureşti, făcând parte din Patrimoniul cultural naţional al României.