Parcurile Bucureştiului: Frumuseţea monumentală a Parcului Carol

Unul dintre vechile parcuri ale Bucureştiului, Parcul Carol a fost amenajat cu mai bine de un secol în urmă pe fosta Câmpie a Filaretului, locul de sărbătoare în care arnăuţii din casele boiereşti făceau exerciţii de călărie. O mare parte a terenului era plină de bălţi, iar în 1894, Primaria Bucureştiului hotărăşte să amenajeze pe acest loc un parc rustic municipal. Această idee se pune în practică abia în 1905, când, la propunerea lui Take Ionescu, se decide realizarea acestui parc naţional.

Parcul Carol a fost iniţial amenajat în stil romantic, cu alei largi şi umbroase, cu lac şi grote simulate, dar şi spaţii retrase. Inaugurarea parcului s-a facut la 6 iunie 1906, cu ocazia deschiderii Expoziţiei Naţionale jubiliare, pentru aniversarea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I şi 1800 de ani de la ocuparea Daciei de către Traian. Realizarea proiectului s-a făcut în mare parte sub coordonarea arhitectului peisagist francez Jules Redont şi a doctorului Constantin Istrati, preşedintele Academiei Română.

Sursa foto Wikimedia

La început, suprafaţa parcului a fost de 36 hectare, care s-a mărit treptat, ajungând în prezent la 41 de hectare, cu două hectare de luciu de apă. Au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori.

Iniţial, parcul conținea și o mică grădină zoologică, care a fost ulterior transferată la grădina din Băneasa, precum și câteva pavilioane expoziționale și clădiri anexate acestora.

Tot atunci a fost construit şi un castel de apă, denumit Cetatea lui Vlad Ţepeş, care se dorea a fi o replică a Cetăţii Poenari, devenit în prezent sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor. Acesta se poate vizita doar de două ori pe an, de Ziua Eroilor (Înălţarea Domnului) şi de Ziua Armatei (25 octombrie).

Dintre monumentele şi construcţiile de la vremea respectivă, astăzi mai regăsim:

  • Arenele Romane, unde aveau loc spectacole în aer liber ca şi acum, având o capacitate de 5000 de locuri dispuse in amfiteatru;
  • Mormântul Ostaşului Necunoscut cu o flacară nestinsă în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial şi o lespede funerară sculptată de Emil Becker, mutat în 1958 la Mărăşeşti şi reîntors în 1991;
  • fântână monumentală construită în stilul neoclasic de fostul primar al Bucureştiului, George Cantacuzino, în 1870;
  • Fântâna Minelor şi Cariererlor;
  • statuile Giganţii, creaţiile sculptorilor Dimitrie Paciurea şi Frederic Storck au o înălţime de 3,5 m şi flanchează aleea principală a parcului, în apropierea de intrarea dinspre strada 11 Iunie;
  • Observatorul astronomic şi meteorologic, înfiinţat de profesorul Nicolae Coculescu;
  • Muzeul Tehnic „Ing. Dimitrie Leonida”, primul muzeu tehnic interactiv din lume, construit în 1923.

La capătul aleii principale ce străbate parcul, pe locul fostului Palat al Artelor (devenit ulterior Muzeul Militar), a fost ridicat în anii comunismului, sub coordonarea arhitectului Ovidiu Maitek, Mausoleul din Parcul Carol, denumit la vremea respectivă „Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”.

Palatul Artelor a fost construit tot pentru Expoziţiunea Bucureşti 1906 şi a devenit Muzeul Militar în 1923. Activitatea muzeului a fost temporar suspendată în urma unui puternic incendiu din vara anului 1938 și a încetat definitiv după cutremurul din 1940. În final, construcţia a fost demolată în anul 1943.

În perioada 1948-1991, parcul a fost denumit Parcul Libertăţii.

În faţa parcului, în Piaţa Libertăţii, se află Fântâna Zodiac, o fântână arteziană în formă de cupă.

Parcul Carol, cu umătoarea localizare: Piaţa Libertăţii – str. General Candiano Popescu – Calea Șerban Vodă – str. Cuţitul de Argint – str. dr. Constantin Istrati, este înscris pe Lista monumentelor istorice din anul 2004.

About the Author

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: