România în Patrimoniul Mondial al UNESCO. Lista siturilor.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă şi Cultură (UNESCO) a introdus şapte obiective din România pe lista sa de monumente culturale şi naturale ce fac parte din Patrimonial Mondial.

Pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, iniţiată încă din 1972 şi actualizată an de an, sunt incluse până în acest moment 981 de situri din toată lumea, printre care Marele Zid Chinezesc, piramidele Egiptului, cascada Victoria din Africa sau Rezervaţia Naturală Everglades din SUA.

  1. Bisericile de lemn din Maramureş. Este vorba de opt construcţii din lemn datând din secolele XVII şi XVIII ce au fost înscrise în Patrimoniul Mondial pentru arhitectura lor tipică nordului României. Bisericile de lemn din Bârsana, Budeşti, Deseşti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Surdeşti se remarcă prin frumuseţea şi armonia lor, precum şi prin îmbinarea formelor gotice cu cele bizantine.
  2. Satele şi bisericile fortificate din Transilvania. Cuprind cele mai impresionante ansambluri din regiunile locuite de saşii transilvăneni. Dintre ele, cea mai impunătoare este cea din Biertan. Pe lângă biserica din Biertan, mai fac parte din Patrimoniul Mondial bisericile fortificate din Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz şi Valea Viilor.
  3. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Au fost construite de daci în primele secole înainte şi după Hristos pentru a se apăra de cuceritorii romani. Ele reprezintă îmbinarea arhitecturii militare cu cea sacrală neobişnuită pentru Europa Epocii târzii a Fierului. Pe Dealul Grădiştei, arheologii au scos la lumină vestigii răspândite pe o suprafaţă de trei hectare ale vechii capitale Sarmizegetusa Regia.

    Sursa foto Wikimedia
  4. Centrul istoric al Sighişoarei. Întemeiat în secolul XII, fostul oraş săsesc Schassburg a reprezentat un important centru al comerţului şi meşteşugului, fiind numit şi “perla Transilvaniei”. Oraşul vechi este considerat unul dintre cele mai bine păstrate ansambluri arhitectonice istorice din România.
  5. Mănăstirea Horezu. Ansamblul mănăstiresc din Oltenia, ctitorit de Constantin Brâncoveanu şi construit între anii 1691 şi 1702, este o capodoperă a stilului brâncovenesc. Acest stil asociat cu domnitorul Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (1689-1714) combină influenţele est-europene şi italiene cu cele de artă populară.
  6. Bisericile din Moldova. Dintre construcţiile ctitorite în jurul capitalei Moldovei, Suceava, în secolele XV şi XVI, de către domnii moldoveni, Ștefan cel Mare şi urmaşii săi, opt lăcaşuri de cult fac azi parte din Patrimoniul Mondial – bisericile de la Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava, Suceviţa şi Voroneţ. Din anul 2010 li s-a adăugat şi Biserica Învierii a mănăstirii Suceviţa.
  7. Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării. O reţea de braţe ale Dunării, canale, lacuri, păduri, mlaştini, insule plutitoare, cocioace şi dune – un habitat unic pentru 300 de specii de păsări, 45 de specii de peşti şi 1.150 de specii de plante. Delta Dunării, care creşte în fiecare an cu 40 de metri pătraţi, din care o mică parte aparţine Ucrainei, este a doua ca mărime din Europa după Delta Volgăi. În întinsele sale zone umede trăiesc plante rare şi numeroase specii de insecte. Printre păsările mari ale locului se numară lebede, gâşte, stârci, pelicani, egrete, cormorani, lopătari. Zona se întinde pe 6.729,22 kilometri pătraţi, incluzând şi cei 1.030 de kilometri pătraţi de luciu de apă. În zona protejată există mult peşte, printre care şi morunul, devenit o raritate. Din cea mai mare zonă umedă a Terrei face parte şi cel mai mare cordon de stuf şi papură al lumii (1.700 de kilometri pătraţi).

Comentarii

  1. […] Din anul 2010, ruinele Mănăstirii Chiajna – parte a sitului istoric Mănăstirea Chiajna-Giuleşti – fac parte din lista monumentelor istorice. […]

Lasă un răspuns